jump to navigation

BIOFIZICĂ

BIOFIZICĂ

 

        Cuplajul excitaţie-contracţie

 

        Fenomenele care intervin între propagarea unui potenţial de acţiune şi începutul procesului de contracţie;

– activare directă sau indirectă a contracţie îl constituie depolarizarea membranei de suprafaţă, membrana Z este inclusă in cuplajul excitaţie-contracţie. 

– capacitatea pe unitatea de suprafaţă este de aproximativ 10 ori mai mare în muşchi decât  în nervul nemielinizat.

        Activare

– perioada latentă dintre depolarizarea membranei şi începutul răspunsului mecanic este scurtă

– modificări ale mecanismului contractil preced răspunsul mecanic declanşat prin tragerea tendonului.

        În timpul activării are loc o varietate de modificări, mecanice, termice, optice.

 

        Modificări mecanice

 

        Tipuri de contracţii

– contracţia are ca rezultat scurtarea şi /sau dezvoltarea unei tensiuni.

– scurtarea sub o sarcină constantă, izotonie ( tensiune  egala )

– contracţiile în care întregul sistem nu se scurtează, izometrie ( lungime egală)

– răspunsul contractil scurt al muşchiului scheletal la o sigură salvă de impulsuri maximale în neuronii motorii care-l inervează este denumit, secusă

– sumaţie şi contracţie tetanică este când un singur stimul maximal este aplicat pe un nerv motor sau direct pe un muşchi, toate fibrele muşchiului sunt activate şi se dezvoltă o contracţie maximală.

        Unitatea motorie şi gradarea activităţii musculare

– unitatea motorie constă dintr-un singur neuron motor, din axonul său şi din grupul de fire musculare inervate de acest uniaxon

– tensiunea medie a unităţii motorii se obţine prin împărţirea tensiunii distribuite în întregul muşchi sub stimulare maximală la numărul de fibre motorii din nerv

– o singură fibră musculară poate fi enervată şi de mai multe fibre nervoase, în acest caz valoarea medie a tensiunii unei unităţi trebuie să fie şi mai mare.

 

        Mecanismul degradare şi ritmul de descărcare centrală 

        Dacă este necesar o forţă mai mare, se produc trei fenomene într-o secvenţă de suprapunere.

1) Sunt activate mai multe unităţi motorii

2) Unităţile motorii active se descarcă mai frecvent, dar nu suficient de rapid pentru ca să se producă o sumaţie musculară

3) Paralel cu creşterea în continuare a frecvenţei, unitatea motorie produce secuse sumate sub forma unei contracţii tetanice ( tensiunea este gradată în funcţie de frecvenţă)

        Legea „totul sau nimic” dintre toţi factorii care influenţează amploarea răspunsului, intensitatea stimulului nu are nici o influenţă, cu condiţia să fie deasupra pragului stimulului.

 

        Transmisia neuromusculară 

 

1) Depolarizarea terminaţiei denudate în decursul activităţii provoacă punerea în libertate a unei cantităţi mici de Ach.

2) ACh difuzează prin zona mică dintre terminaţia nervoasă şi placa terminală şi intră în reacţie cu un receptor din placa terminală.

3) Complexul ACh receptor are o acţiune de creşterea impermeabilităţii membranei plăcii terminale faţă de toţi ionii şi este rapid distrusă de enzima acetilicolinesterază ( ACh E) care se găseşte în contracţii mari în regiunile plăcii terminale a membranei.

4) Potenţialul de membrană al plăcii terminale se modifică tinzând spre zero, indiferent de potenţialul original.

5) Dacă acţiunea de transmisie este suficient de intensă şi dacă membrana muşchiului este excitabilă, membrana plăcii terminale este depolarizată până la limită şi un impuls este propagat de la zona plăcii terminale în ambele sensuri.

     

         Funcţiile motorii ale sistemului nervos

 

         Funcţia reflexelor

        Rolul funcţional al reflexelor spinale în coordonarea posturii şi activităţii motorii fazice.

   Reflexul de flexiune – ( stimul nociv ) determină în mod tipic o post descărcare ( contracţia durează mai mult decât excitaţia)

   Reflexul depăşirea, reflex tendinos (se caracterizează printr-o latenţă scurtă şi prin absenţa postdescărcării.

        Stimulului adecvat pentru mecanismul reflex, care asigură formarea reflexului tendinos este întinderea muşchiului.

        Tonus este rezistenţa muşchiului faţă de alungirea sau întinderea pasivă.

   Receptorii din muşchi şi tendoane

   Reflexele de postură, atenţia se concentrează în deosebi asupra corpusculilor Golgi şi asupra fusului muscular.

   O tensiune exercitată asupra tendonului, deformează sau deplasează aceste terminaţii şi constituie stimul adecvat pentru descărcarea receptorului. Din pricina aşezării lor în tendon, corpusculii  Golgi sunt de asemenea sensibili faţă de întinderea mecanică determinată de o tracţiune pasivă pe muşchi şi aceea determină o contracţie musculară activă, amândouă acestea reprezentând acţiuni ce exercită o tensiune asupra tendonului.0

   Toate unităţile senzitive de întindere posedă proprietăţii comune.  Toate răspund la întinderea printr-o descărcare de impulsuri care se succed într-un ritm regulat. Viteza descărcări este întrucâtva mai mare în timp după producerea întinderii muşchiului, însă atinge în  mod rapid un nivel relativ stabil, care se menţine timp de câteva ore dacă muşchiul este menţinut într-o stare de întindere constată. Când creşte tensiunea exercitată asupra muşchiului, creşte şi numărul de impulsuri pe unitatea de timp, dar nu în mod liniar. Viteza de descărcare este în mod aproximativ direct proporţională cu logaritmul tensiunii musculare aplicate (pentru receptorii diferiţi vitezele de descărcare sunt diferite).  Frecvenţa de descărcare este de în acelaşi fel un mijloc prin care receptorul semnalizează sistemul nervos central intensitatea excitării.   Când intensitatea excitaţiei se măreşte, creşte şi numărul unităţilor  care răspund la excitaţie.

        Fibrele aferente care inervează receptorii de întindere, comportarea diferenţială a receptorilor în timpul contracţiei musculare permite recunoaşterea  terminaţiilor fusului şi ale tendonului, viteza sa de conducţie; apoi evaluat diametrul axonului care o inervează, deoarece diametrul axonic exprimat în microni este într-o relaţie liniară cu viteza de conducere exprimată în metri pe secundă, raportul fiind de 6/1.

        Receptorul reflexului de întindere. Tipul reflex produs prin excitarea fibrelor din grupa a doua , fie de origine fusală, fie cutanată este acela al unui reflex multisinaptic de flexiune, în timp ce reflexul de întindere este un arc monosinaptic deservit de fibrele aferente din grupa întâi.

        Fenomenul „lamei de briceag” inhibiţia autogenă. Rezistenţa se datorează desigur contracţiei reflexe hiperactive a muşchiului ca răspuns la întinderea. Dacă flexiunea se efectuează în continuare în mod forţat se ajunge la un punct când orice rezistenţă la o flexiune adiţională pare să se anihileze, iar membrul mai înainte rigid  este  îndoit cu uşurinţă, această acţiune permite muşchiului întins să se alungească în mod liber, ea a fost numită corespunzător reacţia de alungire. Pe lângă reflexul clasic de întindere descris anterior, mai există un arc reflex de întindere proprioreceptiv cu un prag relativ ridicat, care inhibă neuronii săi motorii omonimi. O astfel de inhibiţie produsă prin intermediul unor fibre aferente care conduc impulsurile dintr-un muşchi întins, este cunoscută sub numele de inhibiţie autogenă. Debitul total al neuronilor motorii depinde de echilibrul dintre cele două descărcări de impulsuri antagoniste. 

 

 

Comentarii»

1. buy_vigrxplus - Iulie 15, 2009

The best information i have found exactly here. Keep going Thank you

2. Extenze - August 5, 2009

Hello Guru, what entice you to post an article. This article was extremely interesting, especially since I was searching for thoughts on this subject last Thursday.

3. Summer Camps - Octombrie 30, 2010

Best you should make changes to the page subject title BIOFIZICÄ‚ De vorba online – Maria Nanu to more specific for your webpage you make. I loved the blog post yet.

4. universal animal cuts review - Noiembrie 23, 2010

Gday remarkable item for BIOFIZICÄ‚ De vorba online – Maria Nanu letupmdfkwtuzv.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: