jump to navigation

TREI

Sunt în faţa unei intrări cu două coloane, pe aceste coloane sunt inscripţionate diverse simboluri pe care nu le înţeleg si întreb ghidul spiritual( se manifestă ca o voce , nu-l văd) „Ce reprezintă aceste simboluri, parcă ar fi scrise în egiteana veche, japoneză şi alte limbaje super vechi, nu ştiu să citesc, nu înţeleg, de ce?” R: „ Nu trebuie să înţelegi fiindcă eu ştiu ce semnificaţie au.” „Nu înţeleg, eu nu pot citi, sunt atâtea semne, linii şi desene pe care nu le ştiu semnificaţia, nu pot traduce.”R:” Se pot citi, orizontal, diagonal, de la dreapta spre stânga, vertical de sus în jos, de jos în sus, cu semnificaţii diferite,imaginează-ţi o pagină care descrie mai multe aspecte, fiecare sens de citire îţi dă alte informaţii.” „ Este prea multă informaţie pe care nu ştiu să o traduc ,ce trebuie să fac?” Încearcă şi memorează cât mai mult , nu încerca să înţelegi”” Pentru mine este cumplit să nu pot descifra, dar voi face cum spui, poate tu vei reuşi să-mi traduci în timp”Mă uit pe o coloană încerc să memorez căt mai mult, pe urmă privesc cealaltă coloană, mă învârt pur şi simplu în jurul ei cum am făcut şi la prima. Când am terminat ghidul îmi spune „ Hai acum mergem mai departe” „Unde văd doar un tunel „R; „Da intră” Merg prin acest tunel , observ diverse desene din mozaic, simt că sunt ale unor entităţi divine, nu au coroană în jurul capului, sunt pur şi simplu ca nişte tablouri din mozaic, privesc sec, merg mai departe. Ghidul strigă la mine „ Hai mai repede, pe urmă nu ai timp să te întorci.”Alerg prin acest culoar,la capăt se deschide o încăpere mare din piatră, în faţă se vede un mormânt din piatră, mă duc spre el.Pe piatra ce acoperea mormântul sunt basoreliefuri, le privesc şi întreb:”Sunt frumoase,nu le ştiu semnificaţia,ce fac acum?”R:”Aşteaptă”Dintr-o dată piatra de deasupra se sparge în două şi o parte se mişcă spre stânga, cealaltă parte spre dreapta, apar scări. Ooo, acum trebuie să cobor scării, super naşpa, ce multe sunt, în fine cobor ,nu se mai termină, îmi pierd răbdarea totuşi cobor în continuare, la un moment dat se termină. Intru intr-o încăpere luminată , se află central o masă pe care este o carte veche, cu foi galbene, coperţiile sunt din piele cu diverse desene încrustate, iar alte desene erau în relief , mă îndrept spre masă, dar îmi zic cum poate fi aşa de luminată camera când eu am coborât atât de mult în adâncuri, văd o fereastră mare , a de aici vine lumina,” totuşi cum?”, păşesc spre carte şi nu mai gândesc, cartea este în focarul meu.O deschid, în pagina dreaptă este un cerc din care iese o lumină albă strălucitoare, din ce în ce mai mult, se ridică lumina până la nivelul tavanului, „ce facinant, totuşi vreau să mă uit pe pagina stângă să citesc, lumina mă orbeşte nu pot urmări pagina, de ce?” Nu primesc nici un răspuns.Ghidul zice : „Hai trebuie să ne întoarcem”Eu :”Dar nu am citit nimic din carte , te rog lasă -mă ,măcar un rând să citesc”R: „ Altă dată acum hai”.Mă întorc

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: