jump to navigation

Şaptesprezece

Mă aflu în faţa unei porţi din lemn foarte veche,înaltă de trei metri ,la fel de lată. Îmi fac protecţia cu cercul şi bila mea. Mie frică să deschid poarta spre cealaltă dimensiune, zăbovesc un pic , „îmi iau inima în dinţii”, curiozitatea este cu mult mai mare şi o deschid. Intru, parcă sunt în camera unde s-a desfăşurat „Cina ceea de taină”, o chiar acolo sunt, în stânga apare Isus cu câţiva apostoli. Se apropia de mine Isus şi-mi întinde o bilă de cristal cât o minge de tenis, în care se află un nufăr deschis ce rad/ia numai lumină, toată camera este iluminată de la cristal.Zic:”Mi-l dai mie?”R: „Da”. Mă uit la dînsul mai insistentă dacă este sigur, zice: „I-al odată nu-ţi mai fi aşa de frică” În tind mâinile şi îl iau. Dispare Isus şi apostoli, în partea dreaptă au apărut din senin nişte siluete din abur care se apropia de mine le spun:”Staţi nu pot comunica cu voi, nu ştiu ce să fac în această dimensiune, este necesar să învăţ şi după aceea vom vedea ce putem rezolva” Dispar toate, eu privesc uşa de lemn din interior ce avea încrustate diverse simboluri, ce m-a frapat a fost un delfin mare,”Ce semnifică oare delfinul în această lume?”Nu primesc nici un răspuns. Deschid poarta şi mă întorc.

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: